Predeal și Rupea, în pericol să redevină comune. Tot mai multe orașe din România există doar pe hârtie

Tot mai multe localități din România riscă să piardă statutul de oraș, după ce populația a scăzut sub pragul minim impus de lege. Printre acestea se află și Predeal și Rupea, două orașe din județul Brașov care, potrivit unui raport recent al Curții de Conturi, nu mai îndeplinesc criteriile demografice și financiare necesare pentru a fi considerate veritabile centre urbane.

Deși titulatura de „oraș” le oferă administrațiilor locale un acces mai facil la fonduri guvernamentale și europene, în realitate multe dintre aceste localități abia își pot acoperi cheltuielile de funcționare. Veniturile proprii sunt mici, iar dezvoltarea aproape inexistentă. În unele cazuri, bugetele sunt folosite aproape integral pentru plata salariilor angajaților din primărie, fără să mai rămână bani pentru investiții sau infrastructură.

Curtea de Conturi a analizat situația administrativă la nivel național și a constatat că peste jumătate dintre orașele României au sub 10.000 de locuitori – limita minimă impusă pentru păstrarea statutului urban. În total, 119 orașe din cele 216 existente se află în această situație. Instituția recomandă o reformă administrativă amplă, care să aducă sistemul local de guvernare mai aproape de realitățile demografice actuale.

Predeal și Rupea sunt exemple clare ale acestui fenomen. În ultimul deceniu, ambele orașe s-au confruntat cu scăderea constantă a populației și cu un ritm lent de dezvoltare economică. În lipsa unor investiții majore, tinerii au plecat spre orașele mari sau în străinătate, iar veniturile la buget au continuat să se reducă.

Raportul arată că, în anul 2023, doar o parte dintre orașele mici au reușit să-și susțină cheltuielile din fonduri proprii, restul fiind dependente de subvențiile primite de la stat. În mediul rural situația e chiar mai gravă: doar o treime dintre comune reușesc să-și acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, un procent în scădere față de anii anteriori.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că, deși aceste criterii există de peste 25 de ani, ele nu au fost niciodată aplicate în mod consecvent. „România nu a pus în practică aceste standarde, deși pragurile demografice au fost modificate de mai multe ori. Problema nu este lipsa regulilor, ci faptul că nu au fost respectate”, a declarat acesta pentru presa centrală.

Dacă autoritățile nu vor interveni, tot mai multe orașe riscă să devină simple localități urbane doar cu numele — fără economie, fără locuitori suficienți și fără resurse pentru a-și continua dezvoltarea.