Nicușor Dan și ruptura de electoratul pro-european. O strategie sau o trădare?

În ultimii ani, mulți români au văzut în Nicușor Dan imaginea unui politician diferit. Un om rece, calculat, poate rigid uneori, dar perceput ca fiind onest și profund ancorat în valorile europene. Pentru mulți dintre cei care au ieșit în stradă împotriva vechiului sistem politic, Nicușor Dan reprezenta speranța unei Românii moderne, occidentale și reformiste.

Tocmai de aceea, dezamăgirea unei părți importante din electoratul său începe să fie tot mai vizibilă.

Mesajele și deciziile din ultima perioadă par să indice o schimbare de direcție. Nu una bruscă, ci una subtilă, calculată, dar suficient de clară încât să ridice multe semne de întrebare. Tot mai mulți susținători ai zonei pro-europene au senzația că președintele încearcă să se repoziționeze politic către un discurs mai apropiat de zona suveranistă și chiar de curentul MAGA promovat în Statele Unite.

Iar de Ziua Europei, această senzație s-a amplificat.

Anularea unor evenimente simbolice și discursul critic la adresa Uniunii Europene au surprins multă lume. În locul unui mesaj puternic despre apartenența României la proiectul european, am văzut un discurs despre „interese naționale”, despre greșelile Europei și despre nevoia de a privi critic Bruxelles-ul. Desigur, nicio construcție politică nu este perfectă și orice lider are dreptul să critice anumite decizii europene. Problema apare atunci când tonul și direcția încep să semene tot mai mult cu retorica pe care o folosește exact tabăra anti-europeană.

Pentru mulți români, Uniunea Europeană nu este doar un slogan. Este motivul pentru care România s-a modernizat, pentru care avem infrastructură mai bună, libertate de circulație, investiții și șanse pe care generațiile anterioare nici nu le puteau visa. În doar două decenii, România a recuperat enorm tocmai datorită apartenenței la Europa.

De aceea, atunci când un președinte ales cu susținerea masivă a electoratului pro-european începe să transmită mesaje ambigue despre direcția europeană a țării, oamenii reacționează.

Tot mai mulți observă că liderul informal al dreptei reformiste pare să nu mai fie Nicușor Dan, ci Ilie Bolojan. Un politician care, indiferent dacă este sau nu pe placul tuturor, transmite astăzi mai multă coerență, mai multă fermitate și mai multă asumare în raport cu valorile occidentale și cu ideea unei Românii profund europene.

În același timp, apar semnale că zona de dreapta încearcă să se coaguleze în jurul unui proiect politic nou, cu implicarea unor oameni precum Ludovic Orban, Vlad Gheorghe sau Dragoș Pâslaru. O mișcare care pare să vină tocmai pe fondul nemulțumirii generate de noua direcție a lui Nicușor Dan.

Poate că președintele are o strategie pe termen lung. Poate încearcă să atragă electorat din alte zone politice. Sau poate consideră că România trebuie să adopte o poziție mai dură față de Bruxelles. Dar politica are o regulă simplă: atunci când oamenii nu mai înțeleg direcția în care mergi, începi să pierzi încredere.

Iar astăzi, o parte dintre cei care l-au susținut pe Nicușor Dan încă de la început simt că omul în care au crezut s-a îndepărtat exact de valorile pentru care a fost votat.

Nu criticile la adresa Europei sunt problema. Ci faptul că, pentru prima dată, mulți au impresia că discursul președintelui nu mai apără ideea europeană a României, ci încearcă să o relativizeze.

Și poate că aceasta este cea mai mare ruptură dintre Nicușor Dan și propriul său electorat.