[NAŢIONAL] Ion Iliescu a murit la 95 de ani. Fostul președinte rămâne una dintre cele mai controversate figuri ale României post-decembriste

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a încetat din viață luni, 5 august 2025, la vârsta de 95 de ani, în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din București. Informația a fost confirmată printr-un comunicat oficial emis de Guvernul României.

„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați. Detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea sa vor fi comunicate ulterior.”

Ultimele luni de viață

Internat în luna iunie la secția ATI a spitalului SRI, starea de sănătate a fostului șef de stat s-a degradat progresiv. După un diagnostic de cancer pulmonar și mai multe intervenții medicale, starea sa s-a stabilizat temporar. În ultimele zile, însă, s-a instalat un tablou clinic sever, cu disfuncții multiple de organe, potrivit informațiilor transmise de unitatea medicală.

De la nomenclatură comunistă la președinția României

Născut în 1930, la Oltenița, într-o familie de militanți comuniști, Ion Iliescu a urcat rapid în structurile de partid. A fost educat la Moscova, unde a urmat cursuri tehnice și ideologice, fiind considerat unul dintre protejații sovieticilor în epoca postbelică. A ocupat funcții importante în Partidul Comunist Român în anii ’60 și ’70, însă a fost marginalizat de Nicolae Ceaușescu în anii ’80, fiind considerat prea apropiat de linia Kremlinului.

În decembrie 1989, în contextul căderii regimului Ceaușescu, Iliescu a reapărut în prim-planul politic. A preluat conducerea Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), entitate care a preluat puterea în stat imediat după Revoluție. Ulterior, această structură s-a transformat în partid politic – FSN, devenind nucleul din care avea să apară actualul Partid Social Democrat (PSD).

Mandatele de președinte și cariera politică

Ion Iliescu a fost ales președinte al României în 1990 și reales în 1992. După pierderea alegerilor din 1996, a revenit în fruntea statului în anul 2000, câștigând în fața lui Corneliu Vadim Tudor. A ocupat funcția de președinte timp de 11 ani (1989–1996 și 2000–2004), fiind astfel cel mai longeviv șef de stat din istoria post-decembristă a României.

Ultimul său mandat s-a încheiat în 2004, după care s-a retras treptat din viața politică, rămânând însă senator până în 2008. În ultimii ani, aparițiile sale publice au devenit tot mai rare. Nici la ceremonia de învestitură a președintelui Nicușor Dan, în urmă cu două luni, nu a fost prezent, dar a transmis un mesaj de felicitare.

Revoluția, Mineriadele și dosarele nefinalizate

Moștenirea politică a lui Ion Iliescu este una marcată de controverse și acuzații grave. În dosarele Revoluției din 1989 și ale Mineriadelor din anii ’90, Iliescu a fost acuzat de crime împotriva umanității. Deși a fost pus sub acuzare în mai multe rânduri, nu a fost niciodată condamnat definitiv.

În dosarul „Mineriada din iunie 1990”, procurorii l-au acuzat că a ordonat intervenția brutală a minerilor în București, ceea ce a dus la moartea a patru persoane și la rănirea a peste 1.300. Alte sute de persoane au fost reținute ilegal, potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul General. În 2020, instanța supremă a cerut refacerea anchetei, iar în aprilie 2025, procesul a fost reluat.

În „Dosarul Revoluției”, deschis pentru evenimentele din decembrie 1989, Ion Iliescu este acuzat că a contribuit la „instalarea unui regim ilegitim prin inducerea în eroare a opiniei publice”, prin manipularea informațiilor și controlul presei în acele zile de confuzie maximă. Peste 1.100 de persoane au fost ucise în acele zile, majoritatea după fuga lui Ceaușescu.

Relația cu Rusia și drumul României spre Occident

Ion Iliescu a fost criticat intens pentru tentativa de semnare, în 1991, a unui tratat de prietenie cu Uniunea Sovietică, tratat care stipula că România nu se va alătura vreunei alianțe militare (precum NATO). Documentul nu a fost niciodată ratificat, fiind anulat de prăbușirea URSS.

Totuși, în ciuda acestor începuturi controversate, România a aderat la NATO în martie 2004 – la finalul ultimului mandat al lui Iliescu – și, ulterior, la Uniunea Europeană, în 2007.

Ion Iliescu rămâne, astfel, o figură-cheie a istoriei recente a României – atât prin contribuția sa la tranziția post-comunistă, cât și prin traumele nerezolvate pe care le-a lăsat în urmă.